Povestea asta este despre o fata saraca, asuprita de mama si surorile ei vitrege. Mica-Faramica era pusa la toate treburile grele ale gospodariei si umilita, sub ochii unui tata bun, dar cam slab de inger. Singura prietena a fetei era o vaca. Dar nu o vaca de rand, ci una fermecata. Cand treburile erau mai grele si surorile mai rele, vaca o ajuta pe Mica-Faramica si o incuraja cu privirea ei blanda de bovina. Asta pana cand mastera a vazut ca ceva nu-i curat cu vaca, asa ca l-a pus pe mos sa o taie. Mica a ingropat oasele vacii intr-un loc anume in curte, unde peste ceva timp a crescut un mar falnic. Vazand asa frumusete de mar, cu poame care mai de care mai rosii, printul locului s-a oprit din calatoria sa si a cerut un mar fetelr masterei. Dar cand ele se intindeau la crengi sa adune poamele, marul isi ridica ramurile astfel incat surorile cele rele sa nu ajunga la ele. In cele din urma, Mica a venit si ea sa culeaga un mar, iar arborele si-a plecat crengile in fata ei. Vazand-o pe biata fata saraca, dar frumoasa si virtuoasa, printul a luat-o cu el si au trait fericiti pana la adanci batraneti.

Tablou pictat cu tempera, cu dimensiunile de 25x25cm