Imi pare rau ca unele obiecte vestimentare au iesit din uz. Am ramas fermecata cand am vazut primele paftale otomane, din metal frumos patinat de timp si incrustate cu nestemate. Si, asa cum in copilarie imi faceam inele din sarma zincata, gasita prin gospodaria bunicilor, am purces sa-mi fac si eu macar un brau cu pafta. Cum nu sunt metalurgist si nici bijutier, am gasit eu o cale sa fac ceva care sa semene macar de departe cu o pafta. Deci, braul l-am facut din sfoara de rafie crosetata, iar paftalele- doua cercuri cusute si impodobite cu paiete si margele. Am fost incantata de rezultat, asa ca am facut mai multe. Imi citea maica-mea o poveste in copilarie, in care eroina nu avea podoabe sa mearga la balul regesc; asa ca-si facea singura tot felul de accesorii din seminte, fructe si tot felul de boabe. In final, aparea nasa-sa, zana,  si ii transforma podoabele modeste in adevarate margaritare si giuvaiere….Poate am si eu tot o nasa zana! Hai cu margaritarele!!!!